Sărbători, obiceiuri, port și meșteșuguri din Bistrița-Năsăud, cu sursa fiecărei descrieri. Textele sunt în limba română.
Festival internațional de folclor la Bistrița, inspirat din poezia lui George Coșbuc, care recreează o nuntă tradițională țărănească cu alai, ansambluri din țară și străinătate. Supranumită „singura nuntă din lume fără dar”.
Obicei de primăvară practicat exclusiv în satul Mocod, de Paști, în care feciorii își aleg „craii” și judecă simbolic comunitatea. Considerat de George Coșbuc un obicei specific vitejilor, înrudit cu Plugarul și Tânjaua.
Obicei de iarnă din satul Chintelnic (comuna Șieu-Măgheruș), de Anul Nou, cu personaje mascate — flăcăi travestiți în mirese, bătrâni, moartea — într-un spectacol popular plin de umor și satiră.
Ritual agro-pastoral de fertilitate de Rusalii în satele Tăure, Figa, Șieu-Cristur și Căianu: boul împodobit cu cununi de flori este purtat în procesiune prin sat, urmat de ospăț și joc comunitar.
Sărbătoare de sfârșit de seceriș specifică zonei Năsăudului: se împletește o cunună mare din spice de grâu, purtată în procesiune la casa gazdei, urmată de masă comună și dansul cununii.
Piesa emblematică a portului popular masculin din Țara Năsăudului: pălărie neagră de fetru decorată cu pene de păun, purtată de feciori la sărbători și hore, simbol al identității grănicerești.
Costum tradițional al Țării Năsăudului: cămăși albe brodate, sumane, opinci și clopul cu pană de păun la bărbați; catrințe și brâie țesute manual la femei. Purtat la marile sărbători și festivaluri de folclor.
Instituție tradițională a tinerilor necăsătoriți din sat, responsabilă cu organizarea horelor, a colindatului de Crăciun și a altor sărbători, cu ierarhii și reguli nescrise transmise pe generații.
Obicei de iarnă din satele Văii Bârgăului: cetele de colindători (copii, feciori sau bărbați căsătoriți) merg din casă în casă cântând colinde vechi, cu texte și melodii specifice zonei montane.
Întrunire comunitară de iarnă în care femeile se adunau serile pentru tors, țesut și povestit — prilej de socializare și transmitere a folclorului și meșteșugurilor textile. Reînviată azi în multe sate ca eveniment cultural.
Meșteșug textil păstrat în satele din Bistrița-Năsăud: pânza de cânepă/in, covoarele și țesăturile de port popular, lucrate la războiul de țesut manual, transmise mamă-fiică.
Meșteșug al satelor montane (Șanț, Rodna, Bârgău): lâna oilor este spălată, scărmănată, toarsă și țesută pentru sumane și alte piese de port rezistente la frig; postavul se îndeasă la vâltoare.
Procesiune festivă a nunții tradiționale din satele năsăudene, cu miri în port popular, lăutari, steag de nuntă, iertăciune și jocul miresei — temă centrală a festivalului Nunta Zamfirei.
Tradiție a comunității săsești din Bistrița, cu peste 900 de ani de istorie: parada formațiilor săsești, rugăciune ecumenică, muzică și dansuri, artizani, reînviată anual ca târg de Paști în centrul istoric.
Pelerinaj anual la Mănăstirea Nușeni de Sfântul Ilie, cu slujbe, procesiuni și un mic târg tradițional, adunând credincioși din întreaga zonă a Someșului Mare.
Târg tradițional de Sf. Gheorghe în parcul stațiunii Sângeorz-Băi, legat de ciclul pastoral (ieșirea oilor la munte), cu produse din lapte de oaie, meșteșuguri și gastronomie locală.
Brânzeturi de stână, horincă, mezeluri atestate și producătorii locali: ce se gustă în județ și de unde.
Produs tradițional specific zonelor montane din Bistrița-Năsăud, brânză de oaie maturată și păstrată în coajă de brad, care îi dă aromă distinctă. Se găsește la stâne, producători locali și târguri tradiționale.
Stânele din zona Rodnei (Șanț, Rodna, Anieș) produc caș, urdă și telemea vândute direct turiștilor și la târguri locale, păstrând metodele artizanale.
Rachiu tradițional de fructe (prune, mere, pere), distilat artizanal în gospodăriile din nordul județului, servit la evenimente și sărbători locale.
Peste 25 de produse din carne (mezeluri, cârnați, slănină afumată) atestate oficial ca produse tradiționale din Bistrița-Năsăud, după rețete transmise generațional.
Platformă județeană care listează producători locali de carne, lactate, panificație, băuturi și alte produse agroalimentare sub marca „Produs în Bistrița-Năsăud”.
Sărbători și festivaluri cu ediție anuală; datele ediției următoare se anunță de obicei cu câteva săptămâni înainte.
Târg tradițional săsesc de Paști, cu peste 900 de ani de istorie, în centrul istoric al Bistriței: parada formațiilor săsești, rugăciune ecumenică, muzică și dansuri tradiționale, artizani locali.
Eveniment dedicat tinerilor, cu ateliere, sport, robotică, concerte și film în aer liber, organizat de Primăria Bistrița împreună cu Consiliul Local al Tinerilor; ediția 2026 a avut loc pe 1-2 mai, cu concert Irina Rimes.
Sărbătoarea anuală a orașului Năsăud, cu concerte, program artistic, târg și activități pentru toate vârstele; ediția 2026 a avut loc pe 21-22 mai.
Reconstituiri istorice, spectacole de foc, muzică și dansuri medievale, târg de meșteșugari și tururi ghidate în Cetatea Bistriței; ediția 2026 a avut loc între 26-28 iunie.
Cel mai mare eveniment cultural al orașului, patru zile de concerte, târguri meșteșugărești, expoziții și activități pentru familii; ediția 2026 (9-12 iulie) a adus artiști precum Grasu XXL, Feli și Bere Gratis & Gheorghe Zamfir.
Festival internațional de folclor la Bistrița, inspirat din poezia lui George Coșbuc, care recreează o nuntă țărănească tradițională cu alai, ansambluri din țară și din străinătate. Supranumită „singura nuntă din lume fără dar”.
Două seri de muzică folk pe malul lacului Colibița, cu intrare liberă, într-un decor montan spectaculos; ediția 2026 a avut loc pe 17-18 iulie.
Trei zile de concerte, folclor, sport și artificii de sărbătorire a orașului Beclean; ediția 2026 (24-26 iulie, a XX-a ediție) a inclus artiști precum Voltaj, 3 Sud Est și Andreea Bănică.
Festival care combină muzică, gastronomie, sport și spirit antreprenorial, organizat de Primăria Bistrița în Parcul Regele Mihai I; ediția 2026 a avut loc 20-24 august.
Festival de vară al stațiunii Sângeorz-Băi, cu concerte de muzică populară și ușoară; ediția 2026 (21-23 august) a avut ca artiști DETI JUGA, JO și Ilinca.
Festival de folclor internațional organizat la Prundu Bârgăului, cu delegații străine și ansambluri românești, dedicat legendarului brad secular „Regele Brazilor”; are loc de regulă în perioada Zilelor Comunei, la final de august.
Eveniment sportiv anual cu trasee de maraton, semimaraton, distanțe scurte și cursă pentru copii, organizat de Asociația Super Bike Team, la început de septembrie.
Spectacol tradițional în aer liber la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, care reunește ansambluri de dans și muzică rome, românești, maghiare și săsești; ediția 2026 a fost a XXV-a, pe 8 septembrie.